Lipsa globală de organe pentru transplant a fost recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca o provocare majoră de sănătate publică, reprezentand una din cele mai mari crize cu care se confruntă astăzi biomedicina.
Transplantul hepatic oferă o oportunitate unică de tratament pentru pacienții cu boală hepatică în stadiu final. Cu toate acestea, lipsa grefelor disponibile de la donatori este partial compensată de logistica transportului și de potrivirea țesuturilor dintre donator și beneficiar. Absența tehnologiei de conservare a organelor mai mult de câteva ore este una dintre cauzele fundamentale ale penuriei de organe pentru transplant .
În prezent, depozitarea frigorifică statică la 4°C rămâne standardul de aur pentru transplantul de ficat la nivel mondial. Această modalitate de stocare se bazează pe faptul că temperaturile scăzute permit o scădere a ratei metabolice și, prin urmare, prelungesc supraviețuirea ex-corpore, dar în detrimentul modificării arhitecturii tisulare, prin umflarea celulelor și liză. Depozitarea frigorifică statică poate păstra ficatul cel mult șase ore, ceea ce este adesea prea puțin pentru a facilita transplantul adecvat.
Conservarea necorespunzătoare a ficatului și leziunile ischemice extinse la grefele hepatice au fost recunoscute ca factori cheie asociați cu nefuncția hepatică primară, disfuncția precoce a alogrefei și complicațiile biliare după transplantul de ficat. Ficatul marginal este deosebit de vulnerabil la leziuni de ischemie-reperfuzie, prin urmare tehnica convențională de conservare poate augmenta riscul de disfuncție precoce a grefei sau de nonfunctie primară.
Criza de organe pentru transplant a stimulat cercetarea privind dezvoltarea de noi tehnici de conservare a organelor biologice. În ultimii ani, s-au făcut cercetări ample în vederea dezvoltării unor noi tehnici de conservare cu scopul de a mări rezerva de donatori pentru transplantul de ficat și, de asemenea, de a asigura o funcționare mai bună a organelor transplantate. Cu toate acestea, nici o tehnică nu s-a dovedit până acum capabilă să mențină viabilitatea structurilor hepatice pentru conservarea pe termen lung, adică mai mult de 8-9 ore sau a atins stadiul clinic.
În timp ce temperaturile mai scăzute ar reduce metabolismul și ar prelungi perioada de depozitare, efectul advers este dat de faptul că țesuturile îngheață la temperaturi sub 0°C (mai precis -0,56°C). În acest moment, nu există nicio metodă eficientă de conservare a unui organ întreg la temperaturi de înghețare.
Cercetarea de față își propune sa demonstreze eficiența unei metode noi de conservare de organe constând în conservare a ficatului prin crioprezervare urmată de recuperarea a funcției grefei hepatice prin perfuzie-oxigenare mecanică.
Scopul proiectului de cercetare este validarea experimentala a unei metode noi de conservare de lungă durată a grefelor hepatice.
Obiectivele proiectului sunt punerea la punct a dispozitivelor de crioprezervare și perfuzie-oxigenare mecanica a grefei hepatice și validarea rezultatelor metodei prin experimentarea pe animale mari (porci).